Arborii batrâni sunt componente iconice ale pășunilor cu arbori. 

Vârsta arborilor batrâni poate depăși jumătate de mileniu - au fost martorii și supraviețuitorii multor schimbări care au avut loc la nivelul societăților umane, a peisajelor și condițiilor climatice. Arborii bătrâni de pe pășuni au o mulțime de valori, inclusiv economice, culturale, estetice, istorice și ecologice. Au poveștile lor, au inspirat artiști și poeți, contribuind la crearea unor elemente culturale cu valoare universală. Mulți au nume, cum ar fi ‘Stejarul lui Avram’, ‘Stejarul lui Ștefan’, ‘Teiul lui Eminescu’ sau la nivel local ‘Stejarul lui Banciu’ (Alma Vii ), ‘Arborele Batrân’ (Dăișoara ) sau ‘Adam și Eva’ (lânga Rupea ). Uneori, sunt numiți ‘veterani’, ca recunoaștere a capacității lor de supraviețuire - mulți au fost ‘martorii’ unor evenimente de importanță istorică. 

Valoarea arborilor batrâni pentru păsări, insecte și alte organisme este disproporțional mare față de arborii mai tineri, un număr mare de specii protejate legal folosind scorburile acestor arbori ca și habitate de hrănire, cuibărire sau adăpost. Sunt structuri cheie în ecosistemele din care fac parte, fiind printre cele mai importante habitate din toata Europa. Respectând aceste valori, permitem generațiilor viitoare să le moștenească și să le atribuie o prețuire în funcție de necesitățile lor – printre care pot fi și tipuri de calități și semnificații pe care noi, azi, nu le percepem sau le percepem în mod negativ. 

Pastrând arborii batrâni, inclusiv cei scorburoși generațiilor viitoare, le vom da șansa să se alinieze (sau să se re-alinieze) cu valorile lor la aceste elemente importante ale peisajelor culturale pe care le avem.

Mai multe fotografii și povești pe pagina noastră de facebook, Colinele Transilvaniei.